Am transmis astăzi o scrisoare publică adresată Guvernului României, prin care solicităm inițierea unui proces național de consultare publică privind impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților. Demersul vine, pe de-o parte, în contextul îngrijorărilor exprimate de părinți, profesori și specialiști cu privire la timpul excesiv petrecut de copii în mediul digital și la efectele acestuia asupra dezvoltării emoționale și relaționale.
Pe de alta, România se află în fruntea clasamentului european în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale de către copii și adolescenți. Un studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății* arată că peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani prezintă simptome de sevraj psihologic atunci când accesul la telefon este restricționat, un procent care plasează țara noastră peste media multor state europene. Consumul excesiv de ecrane nu se limitează doar la social media, ci include și jocurile video, platformele de streaming și alte forme de interacțiune digitală care, utilizate excesiv, au un impact negativ asupra sănătății emoționale, relațiilor sociale și parcursului educațional.
În multe țări există inițiative, politici sau reguli privind limitarea consumului de ecrane și protejarea copiilor și adolescenților în mediul digital. Aceste măsuri variază de la recomandări de sănătate publică și limite de timp, până la restricții legislative sau interdicții pe platforme sociale.
Considerăm că, asemenea altor state, România are nevoie de un dialog public responsabil, bazat pe date și expertiză, care să trateze protecția copiilor online ca o responsabilitate colectivă, nu doar individuală. Nu solicităm măsuri grăbite sau lipsite de dialog, ci propunem un proces național de consultare publică, coordonat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în colaborare cu instituțiile relevante, care să aducă la aceeași masă autorități, experți, părinți și copii. Scopul este construirea unor politici echilibrate care să protejeze bunăstarea copiilor și să sprijine un raport sănătos între viața digitală și cea relațională.
Astfel, lansăm campania LIPIȚI DE ECRANE, un demers de conștientizare care pornește de la o realitate tot mai frecventă în viața copiilor: momentele de timp petrecut împreună, esențiale pentru dezvoltarea lor emoțională, sunt tot mai des înlocuite de interacțiuni mediate de ecrane.
Campania nu își propune să judece părinții și nu demonizează tehnologia, ci aduce în prim-plan nevoia copiilor de relație, sprijin și prezență reală – de momentele de <facem împreună>, care nu pot fi înlocuite de niciun telefon, aplicație sau platformă digitală.
Vezi mai jos întregul conținut al scrisorii:
Scrisoare publică privind necesitatea unei consultări publice naționale despre impactul rețelelor sociale asupra copiilor
Către:
Guvernul României
– în atenția Cancelariei Prim-ministrului –
Cu copiere către:
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse
Ministerul Educației
Ministerul Sănătății
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
Vă scriem această scrisoare în contextul campaniei „Lipiți de ecrane”, demersul nostru de conștientizare care pornește de la o realitate tot mai frecventă în viața copiilor: momentele de timp petrecut împreună, esențiale pentru dezvoltarea lor emoțională, sunt tot mai des înlocuite de interacțiuni mediate de ecrane.
Campania nu își propune să judece părinții și nu demonizează tehnologia, ci aduce în prim-plan nevoia copiilor de relație, sprijin și prezență reală – de momentele de facem împreună care nu pot fi înlocuite de niciun telefon, aplicație sau platformă digitală.
În ultimele luni, tema impactului rețelelor sociale asupra copiilor a devenit tot mai prezentă în spațiul public din România. Părinți, profesori și alți specialiști își exprimă îngrijorarea față de timpul petrecut de copii în fața ecranelor, de vârsta tot mai mică la care aceștia ajung pe platforme de social media și de efectele pe care acest consum le are asupra dezvoltării emoționale și relaționale.
Aceeași preocupare există și la nivel internațional. State precum Australia au adoptat deja măsuri ferme de reglementare a accesului copiilor la rețelele sociale, iar în Franța, Marea Britanie și alte țări europene sunt în desfășurare dezbateri publice și procese de consultare similare. Aceste inițiative arată o schimbare importantă de perspectivă: protecția copiilor în mediul digital nu mai este privită exclusiv ca o responsabilitate individuală a părinților, ci ca o responsabilitate publică, care necesită dialog, date și politici bine fundamentate.
Hope and Homes for Children lucrează de peste 26 de ani cu copii și familii din România. Am învățat, din experiență directă, că vulnerabilitățile majore nu apar brusc. Ele se construiesc în timp, acolo unde relațiile se slăbesc, unde copiii nu mai sunt văzuți, auziți sau sprijiniți emoțional. Pe măsură ce timpul petrecut pe telefon crește, relația umană riscă să se șubrezească. Consumul excesiv de ecrane nu este cauza tuturor problemelor, dar este adesea un semnal al unor dezechilibre mai profunde – lipsa timpului, a conexiunii și a prezenței reale dintre copii și adulții care îi îngrijesc, sau dintre copii și prietenii lor reali.
Nu credem în soluții grăbite și nici în măsuri impuse fără dialog. Nu solicităm adoptarea imediată a unui act normativ și nu susținem demonizarea tehnologiei sau a mediului digital. Credem, însă, că România are nevoie, în acest moment, de o consultare publică națională, informată și responsabilă, care să aducă la aceeași masă autorități, experți, părinți, copii, reprezentanți ai mass-media, persoane publice și organizații din societatea civilă și care să aibă în gând un singur lucru: binele copilului.
În acest context, solicităm Guvernului României, prin Cancelaria Prim-ministrului, inițierea unui proces național de consultare publică privind impactul utilizării rețelelor de social media asupra copiilor și adolescenților. Considerăm esențial ca acest proces să beneficieze de o coordonare clară și asumată, motiv pentru care propunem desemnarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse în rolul de instituție coordonatoare, în colaborare cu Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. O astfel de coordonare interministerială, sub autoritatea Guvernului României, ar permite desfășurarea unei dezbateri publice transparente, fundamentate pe date, expertiză și experiență din teren, precum și definirea unui calendar clar de consultare și analiză.
Copiii din România au nevoie de adulți care să decidă informat, nu sub presiunea urgenței sau a emoției momentului. O dezbatere publică reală este primul pas pentru a construi politici care să protejeze dezvoltarea copiilor, să sprijine părinții și să creeze un echilibru sănătos între viața digitală și cea relațională.
Hope and Homes for Children își exprimă disponibilitatea deplină de a contribui la acest proces cu experiența acumulată în lucrul cu copii și familii, cu date din teren și cu perspectiva prevenției, esențială pentru bunăstarea pe termen lung a copiilor.
Cu responsabilitate și deschidere către dialog,
Ștefan Dărăbuș
Director Național
Hope and Homes for Children România